sedimentar
SEDIMENTÁR, -Ă, sedimentari, -e, adj. Cu caracter de sediment (2); format prin sedimentare. ♢ Proces sedimentar = proces de formare a sedimentelor. Rocă sedimentară = rocă rezultată prin depunerea materialelor provenite în urma alterării sau dezagregării unor roci preexistente. – Din fr. sédimentaire.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SEDIMENTÁR ~ă (~i, ~e) geol. Care are caracter de sediment; care s-a format prin a se sedimenta. Rocă ~ă. /<fr. sédimentaire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SEDIMENTÁR, -Ă Care are caracteristicile unui sediment; format prin sedimentare. [Cf. fr. sédimentaire].
(Dicţionar de neologisme)
SEDIMENTÁR, -Ă adj. caracter de sediment; format prin sedimentare. o rocă ~ă = rocă prin depunerea materialului provenit din alterarea sau dezagregarea altor roci, transportat de vânturi, ape ori gheţari, sau prin depunerea resturilor de organisme. (< fr. sédimentaire)
(Marele dicţionar de neologisme)
sedimentár adj. m., pl. sedimentári; f. sg. sedimentáră, pl. sedimentáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SEDIMENTÁR ~ă (~i, ~e) geol. Care are caracter de sediment; care s-a format prin a se sedimenta. Rocă ~ă. /<fr. sédimentaire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
SEDIMENTÁR, -Ă adj. caracter de sediment; format prin sedimentare. o rocă ~ă = rocă prin depunerea materialului provenit din alterarea sau dezagregarea altor roci, transportat de vânturi, ape ori gheţari, sau prin depunerea resturilor de organisme. (< fr. sédimentaire)
(Marele dicţionar de neologisme)
sedimentár adj. m., pl. sedimentári; f. sg. sedimentáră, pl. sedimentáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)