seminție
[Sinonime]
SEMINŢÍE, seminţii, s.f. 1. Neam, naţionalitate, popor; gen (uman). 2. Totalitatea urmaşilor care au acelaşi străbun; familie, trib; descendenţă. 3. (Rar) Rasă, specie de animale. – Sămânţă + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SEMINŢÍ//E ~i f. 1) Totalitate a oamenilor de o anumită naţionalitate; neam; popor. 2) Succesiune de generaţii ce se trag dintr-un strămoş comun; neam; familie. 3) Specie de animale; rasă. [G.-D. seminţiei] /sămânţă + suf. ~ie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
seminţíe s. f., art. seminţía, g.-d. art. seminţíei; pl. seminţíi, art. seminţíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SEMINŢÍE s. 1. v. neam. 2. neam, spiţă, viţă, (livr.) stirpe, (Transilv.) porodiţă, (înv.) rod, soi, stepenă. (Oameni din aceeaşi ~.) 3. v. popor.
(Dicţionar de sinonime)
SEMINŢÍE s. v. coborâtor, descendent, familie, naştere, naţiune, neam, obârşie, odraslă, origine, popor, progenitură, provenienţă, scoborâtor, urmaş, viţă, vlăstar.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SEMINŢÍ//E ~i f. 1) Totalitate a oamenilor de o anumită naţionalitate; neam; popor. 2) Succesiune de generaţii ce se trag dintr-un strămoş comun; neam; familie. 3) Specie de animale; rasă. [G.-D. seminţiei] /sămânţă + suf. ~ie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SEMINŢÍE s. 1. v. neam. 2. neam, spiţă, viţă, (livr.) stirpe, (Transilv.) porodiţă, (înv.) rod, soi, stepenă. (Oameni din aceeaşi ~.) 3. v. popor.
(Dicţionar de sinonime)
SEMINŢÍE s. v. coborâtor, descendent, familie, naştere, naţiune, neam, obârşie, odraslă, origine, popor, progenitură, provenienţă, scoborâtor, urmaş, viţă, vlăstar.
(Dicţionar de sinonime)