senzație
[Sinonime]
SENZÁŢIE, senzaţii, s.f. 1. Reflectare nemijlocită a unor însuşiri ale obiectelor din realitate ca urmare a acţiunii lor asupra organelor de simţ. Senzaţie vizuală. Senzaţie auditivă. ♢ Expr. A avea senzaţia că... = a simţi, a i se părea că... ♦ Percepţie. ♦ Simţire; sentiment. 2. Ceea ce are un caracter senzaţional, impresionează în mod puternic simţurile, imaginaţia; ceea ce constituie un prilej de emoţii violente. ♢ Loc. adj. De senzaţie = senzaţional. ♢ Expr. A face senzaţie = a produce o impresie foarte puternică, a trezi un interes deosebit, a face vâlvă. [Var.: senzaţiúne s.f.] – Din fr. senzation, lat. sensatio, -onis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SENZÁŢI//E ~i f. 1) Fenomen psihic provocat de o excitaţie fiziologică. 2) Fapt care produce o impresie puternică. 3) Atitudine emotivă a omului faţă de realitate. [G.-D. senzaţiei; Sil. -ţi-e] /<lat. sensatio, ~onis, fr. sensation
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SENZÁŢIE s.f. 1. Reflectare nemijlocită în conştiinţa omului a obiectelor şi a fenomenelor lumii înconjurătoare ca urmare a acţiunii lor asupra organelor de simţ; imagine subiectivă a realităţii obiective. ♦ Impresie; stare sufletească emotivă. ♦ A avea senzaţia că... = a simţi, a i se părea că... 2. Impresie puternică provocată de cineva sau de ceva într-o colectivitate. ♦ Eveniment sau ştire care provoacă o impresie foarte puternică, care surprinde. ♦ De senzaţie = senzaţional; a face senzaţie = a produce o impresie foarte puternică, a face vâlvă. [Gen. -iei, var. senzaţiune s.f. / cf. fr. sensation, lat. sensatio].
(Dicţionar de neologisme)
SENZÁŢIE s. f. 1. reflectare nemijlocită a unor însuşiri izolate ale obiectelor şi ale fenomenelor lumii materiale ca urmare a acţiunii lor asupra organelor de simţ; denumire generică pentru diverse forme ale cunoaşterii senzoriale. ♦ stare sufletească emotivă. ♦ a avea ~ a că... = a simţi, a i se părea că... 2. impresie puternică provocată de cineva sau de ceva într-o colectivitate. ♦ eveniment, ştire care provoacă o impresie foarte puternică. o de ~ = senzaţional; a face ~ = a produce o impresie foarte puternică. (< fr. sensation, lat. sensatio)
(Marele dicţionar de neologisme)
senzáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. senzáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. senzáţiei; pl. senzáţii, art. senzáţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SENZÁŢIE s. 1. (FIZIOL.) senzaţie chinestezică = senzaţie musculară; senzaţie internă = senzaţie organică; senzaţie musculară v. senzaţie chinestezică; senzaţie organică v. senzaţie internă. 2. impresie, părere, sentiment. (Are ~ că e inoportun.) 3. vâlvă, (fam.) furori (pl.), (fig.) zgomot. (Ştirea a produs ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SENZÁŢI//E ~i f. 1) Fenomen psihic provocat de o excitaţie fiziologică. 2) Fapt care produce o impresie puternică. 3) Atitudine emotivă a omului faţă de realitate. [G.-D. senzaţiei; Sil. -ţi-e] /<lat. sensatio, ~onis, fr. sensation
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
SENZÁŢIE s. f. 1. reflectare nemijlocită a unor însuşiri izolate ale obiectelor şi ale fenomenelor lumii materiale ca urmare a acţiunii lor asupra organelor de simţ; denumire generică pentru diverse forme ale cunoaşterii senzoriale. ♦ stare sufletească emotivă. ♦ a avea ~ a că... = a simţi, a i se părea că... 2. impresie puternică provocată de cineva sau de ceva într-o colectivitate. ♦ eveniment, ştire care provoacă o impresie foarte puternică. o de ~ = senzaţional; a face ~ = a produce o impresie foarte puternică. (< fr. sensation, lat. sensatio)
(Marele dicţionar de neologisme)
senzáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. senzáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. senzáţiei; pl. senzáţii, art. senzáţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SENZÁŢIE s. 1. (FIZIOL.) senzaţie chinestezică = senzaţie musculară; senzaţie internă = senzaţie organică; senzaţie musculară v. senzaţie chinestezică; senzaţie organică v. senzaţie internă. 2. impresie, părere, sentiment. (Are ~ că e inoportun.) 3. vâlvă, (fam.) furori (pl.), (fig.) zgomot. (Ştirea a produs ~.)
(Dicţionar de sinonime)