sept

SEPT, septuri, s.n. (Anat.) Perete despărţitor între două cavităţi. Sept nazal. – Din fr. septum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SEPT n. anat. Perete care separă două cavităţi. ~ nazal. /<lat. saeptum, fr. septum
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SEPT- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „şapte”. [< fr. sept-, cf. lat. septem].
(Dicţionar de neologisme)

SEPT s.n. (Anat.) Perete despărţitor al unei cavităţi. ♦ Sept nazal = perete cartilaginos-osos care desparte fosele nazale. [< germ. Septum].
(Dicţionar de neologisme)

SEPT¹- elem. „şapte”. (< fr. sept-, cf. lat. septem)
(Marele dicţionar de neologisme)

SEPT² s. n. 1. (anat.) perete despărţitor al unei cavităţi. 2. perete membranos care divide ovarul sau fructul în loje. (< fr., lat. septum)
(Marele dicţionar de neologisme)

sept s. n., pl. sépturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)