serhat

SERHÁT, serhaturi, s.n. (Înv.) Cetate turcească la graniţa ţărilor româneşti. – Din tc. serhat.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SERHÁT ~uri n. înv. Cetate turcească de la graniţa cu Principatele dunărene. /<turc. serhat
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

serhát (-turi), s.n. – Fortificaţie de frontieră. Tc. (per., arab.) serhadd (Şeineanu, III, 108). Sec. XVIII, înv. – Der. serhatliu, s.m. (ostaş la frontieră), din tc. serhadli.
(Dicţionarul etimologic român)

serhát s. n., pl. serháturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)