seri dex - definiţie, sinonime, conjugare
SEÁRĂ, seri, s.f. Parte de la sfârşitul zilei, când începe să se întunece; interval de timp cuprins între sfârşitul zilei şi momentul când cineva îşi încheie activitatea, se duce la culcare. ♢ Loc. adv. De cu seară = încă din timpul serii precedente; o dată cu venirea serii, la începutul serii. Către (sau spre, înspre, pe) seară = când se lasă seara. ♢ – Expr. Bună seara! formulă de salut, la întâlnire sau la despărţire, în timpul serii. A da (cuiva) bună seara sau a-şi lua (de la cineva) bună seara (sau seara bună) = a saluta (pe cineva) în timpul serii. ♦ (Adverbial; în forma seara) în timpul de la sfârşitul zilei, când începe să se întunece; în fiecare zi când începe să se întunece. – Lat. sera.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SEÁR//Ă seri f. Interval de timp dintre sfârşitul zilei (de când începe să se întunece) şi începutul nopţii. O ~ de primăvară.Spre (sau înspre, către) ~ pe înserate. De cu ~ a) încă în seara zilei trecute; b) de cum s-a înserat. Bună ~a (sau ~a bună) formulă de salut folosită seara la venire şi la plecare. [G.-D. serii] /<lat. sera
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

seáră (-éri), s.f. – Parte a zilei care corespunde cu sfîrşitul după-amiezii. – Var. Mold. sară. Mr. seară, megl. sĕră, istr. sĕre. Lat. sĕra (Diez, I, 379; Puşcariu 1518; REW 7841), cf. it. sera, prov. seir, fr. soir. – Der. aseară, adv. (în timpul serii de ieri), cu -a adverbial (cu ad, după Jarnik, ZRPh., XXVII, 499; cu illa, după Iordan, Arhiva, XXX, 57); deseară (var. diseară), adv. (în seara de azi); deunăseară, adv. (cealaltă seară); astară, adv. (înv., în noaptea asta); de astă seară; iaseară, adv. (la noapte), în Bucov.; însera, vb. (a se lăsa întunericul, a fi surprins de întuneric, a înnopta), cf. v. fr. anserir. – Der. neol. serată, s.f., din it. serata.
(Dicţionarul etimologic român)

SERI- v. serici-.
(Dicţionar de neologisme)

ieri-seáră adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

de seáră prep. + s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Luceáfărul-de-Seáră s. pr. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

de cu seára loc. adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

seáră s. f., g.-d. art. sérii; pl. seri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ástă-seáră adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

găinúşă-de-seáră (insectă) s. f., art. găinúşa-de-seáră
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SEÁRĂ s. v. înserare.
(Dicţionar de sinonime)

ASTĂ-SEÁRĂ adv. deseară, (înv. şi reg.) astară. (Să vii ~ pe la noi.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: se ser

Cuvinte se termină cu literele: ri eri