sericina
SERICÍNĂ, sericine, s.f. Proteină solubilă care acoperă firele de mătase naturală (şi care este îndepărtată în cursul procesului de prelucrare). – Din fr. séricine.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SERICÍNĂ f. Substanţă cleioasă cu care viermii de mătase acoperă firele produse de dânşii. /<fr. sércine
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SERICÍNĂ s.f. Materie cleioasă produsă de viermele de mătase, care acoperă firul propriu-zis. [< fr. séricine].
(Dicţionar de neologisme)
SERICÍNĂ s. f. materie cleioasă produsă de viermele de mătase, care acoperă firul. (< fr. séricine)
(Marele dicţionar de neologisme)
sericínă s. f., g.-d. art. sericínei; pl. sericíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SERICÍNĂ f. Substanţă cleioasă cu care viermii de mătase acoperă firele produse de dânşii. /<fr. sércine
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
SERICÍNĂ s. f. materie cleioasă produsă de viermele de mătase, care acoperă firul. (< fr. séricine)
(Marele dicţionar de neologisme)
sericínă s. f., g.-d. art. sericínei; pl. sericíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)