sertizare dex - definiţie, sinonime, conjugare
SERTIZÁ, sertizez, vb. I. Tranz. 1. A fixa o piatră preţioasă sau ornamentală în montură metalică prin îndoirea marginilor monturii. 2. A asambla, a fixa două piese tubulare prin îndoirea pereţilor la capătul uneia dintre ele. – După fr. sertir.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SERTIZÁRE, sertizări, s.f. Acţiunea de a sertiza şi rezultatul ei. – V. sertiza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SERTIZ//Á ~éz tranz. 1) (piese tubulare) A asambla prin deformare plastică a capetelor. 2) (pietre preţioase) A fixa într-o montură. /<fr. sertir
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

sertisá (-séz, -át), vb. – 1. A monta, a fixa o piatră preţioasă. – 2. A împodobi. Fr. sertir, pornind de la part. prezent sertissant.
(Dicţionarul etimologic român)

SERTIZÁ vb. I. tr. A reduce secţiunea la capătul unei piese tubulare prin deformarea plastică a pereţilor ei. ♦ A fixa proiectilul în tubul cartuşului. ♦ A fixa o piatră preţioasă într-o montură. [Cf. fr. sertir].
(Dicţionar de neologisme)

SERTIZÁRE s.f. Acţiunea de a sertiza; sertizaj. [< sertiza].
(Dicţionar de neologisme)

SERTIZÁ vb. tr. 1. a ansambla, a fixa două piese tubulare prin deformarea plastică a pereţilor la capătul uneia dintre ele. ♢ a fixa proiectilul în tubul cartuşului. 2. a fixa o piatră preţioasă sau ornamentală într-o montură metalică prin îndoirea marginilor monturii. (după fr. sertir)
(Marele dicţionar de neologisme)

sertizá vb., ind. prez. 1 sg. sertizéz, 3 sg. şi pl. sertizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sertizáre s. f., g.-d. art. sertizării; pl. sertizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SERTIZÁRE s. sertizaj. (~ unei pietre la inel.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: se ser sert serti sertiz

Cuvinte se termină cu literele: re are zare izare tizare