sesiune

SESIÚNE, sesiuni, s.f. Perioadă de timp în care membrii unui organ reprezentativ, al unei instituţii ştiinţifice sau ai altui colectiv organizat se întrunesc pentru a rezolva împreună unele probleme; p. ext. şedinţele ţinute în această perioadă de timp. ♢ Sesiune de examene = perioadă de timp în cursul căreia se ţin examene. [Pr.: -si-u-] – Din fr. session, lat. sessio, -onis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SESIÚN//E ~i f. 1) Perioadă în care au loc şedinţele unui organ reprezentativ al puterii de stat, judiciar sau ştiinţific, unde se iau în discuţie şi se rezolvă probleme importante. 2) : ~ de examene perioadă de examene în sistemul învăţământului. [G.-D. sesiunii; Sil. -si-u-] /<lat. sessio, ~onis, fr. session
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SESIÚNE s.f. Perioadă de timp în care membrii unui organ reprezentativ, al unei instituţii ştiinţifice etc. rămân împreună, adunându-se la şedinţele de lucru. ♦ Perioadă de timp în care se ţin adunări de lucru, de comunicări ale unei instituţii ştiinţifice, didactice etc.; (p. ext.) şedinţele ţinute în această perioadă de timp. ♦ Sesiune de examene = perioadă de timp în care au loc examene. [Pron. -si-u-. / cf. fr. session, lat. sessio].
(Dicţionar de neologisme)

SESIÚNE s. f. perioadă de timp în care membrii unui organ reprezentativ, ai unui for ştiinţific sau a unei organizaţii internaţionale se întrunesc în şedinţe de lucru pentru comunicări; (p. ext.) şedinţele ţinute. o ~ de examene = perioadă de timp în care au loc examene. (< fr. session, lat. sessio)
(Marele dicţionar de neologisme)

sesiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. sesiúnii; pl. sesiúni
(Dicţionar ortografic al limbii române)