sextet
SEXTÉT, sextete, s.n. 1. Compoziţie muzicală pentru şase voci sau şase instrumente. ♦ Ansamblu de şase voci sau şase instrumente care execută împreună o compoziţie muzicală. 2. Echipă de volei sau de gimnastică alcătuită din şase jucători sau jucătoare. – Din germ. Sextett.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SEXTÉT ~e n. 1) Ansamblu de şase interpreţi care execută împreună o compoziţie muzicală. 2) Compoziţie muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu. /<germ. Sextett
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SEXTÉT s.n. 1. Ansamblu compus din şase persoane (instrumentişti sau cântăreţi) care execută împreună o piesă muzicală; muzica scrisă pentru un astfel de ansamblu; sextuor. 2. Echipă de volei sau de gimnastică alcătuită din şase jucători sau jucătoare. [Pl. -te, -turi. / < germ. Sextett].
(Dicţionar de neologisme)
SEXTÉT s. n. 1. formaţie vocală sau instrumentală din şase interpreţi; compoziţie pentru o astfel de formaţie; sextuor. 2. echipă de volei sau de gimnastică alcătuită din şase jucători (jucătoare). (< germ. Sextett)
(Marele dicţionar de neologisme)
sextét s. n., pl. sextéte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SEXTÉT ~e n. 1) Ansamblu de şase interpreţi care execută împreună o compoziţie muzicală. 2) Compoziţie muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu. /<germ. Sextett
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
SEXTÉT s. n. 1. formaţie vocală sau instrumentală din şase interpreţi; compoziţie pentru o astfel de formaţie; sextuor. 2. echipă de volei sau de gimnastică alcătuită din şase jucători (jucătoare). (< germ. Sextett)
(Marele dicţionar de neologisme)
sextét s. n., pl. sextéte
(Dicţionar ortografic al limbii române)