sezon dex - definiţie, sinonime, conjugare

sezon

[Sinonime]
SEZÓN, sezoane, s.n. Perioadă de timp a anului corespunzând aproximativ unui anotimp. ♦ Perioadă a anului caracterizată prin apariţia anumitor fenomene sau printr-o intensă activitate în unele domenii; timp al anului potrivit pentru a întreprinde anumite acţiuni condiţionate de caracteristicile anotimpului. Sezon de băi. ♢ Loc. adj. De sezon = propriu, potrivit unui anumit sezon; fig. de actualitate. – Din fr. saison.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SEZ//ÓN ~oáne n. 1) rar Fiecare dintre cele patru diviziuni ale anului; anotimp. 2) Perioadă a anului caracterizată prin desfăşurarea unor activităţi sau apariţia unor fenomene. ~ de băi. ~onul ploilor. /<fr. saison
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

sezón (-oáne), s.n. – Anotimp, perioadă propice pentru ceva. Fr. saison.
(Dicţionarul etimologic român)

SEZÓN s.n. (Rar) Anotimp. ♦ Perioadă a anului caracterizată prin apariţia anumitor fenomene sau printr-o intensă activitate în anumite domenii; timp al anului favorabil pentru anumite acţiuni. [< fr. saison].
(Dicţionar de neologisme)

SEZÓN s. n. 1. anotimp. 2. perioadă a anului caracterizată prin apariţia anumitor fenomene sau printr-o intensă activitate în anumite domenii ori favorabilă pentru anumite acţiuni. o de ~ = propriu unui anumit sezon; (fig.) de actualitate. (< fr. saison)
(Marele dicţionar de neologisme)

sezón s. n., pl. sezoáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SEZÓN s. 1. v. anotimp. 2. sezonul alb v. iarnă. 3. timp, vreme, (prin Transilv.) pânc. (~ul cireşelor.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: se sez sezo

Cuvinte se termină cu literele: on zon ezon