sfârcâit dex - definiţie, sinonime, conjugare
SFÂRCÂÍ, sfấrcâi, vb. IV. Tranz. (Reg.) A trece cu putere (şi cu zgomot) aerul pe nas; a smârcâi, a smiorcăi. – Cf. s m â r c â i.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SFÂRCÂÍT1 s.n. (Reg.) Faptul de a sfârcâi. – V. sfârcâi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SFÂRCÂÍT2, -Ă, sfârcâiţi, -te, adj. (Reg.) Care sfârcâie. – V. sfârcâi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

sfârcâí vb., ind. prez. 1 sg. sfârcâi/sfârcâiésc, imperf. 3 sg. sfârcâiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. sfârcâie/sfârcâiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sfârcâít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SFÂRCÂÍ vb. v. biciui, priza, smiorcăi, şfichiui, trage.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sf sfa sfar sfarc sfarca

Cuvinte se termină cu literele: it ait cait rcait arcait