sfănțuit dex - definiţie, sinonime, conjugare
SFĂNŢUÍ, sfănţuiesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) 1. A mitui. 2. A lua mită, a stoarce bani de la cineva; a înşela pe cineva. – Sfanţ + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

sfănţuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. sfănţuiésc imperf. 3 sg. sfănţuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. sfănţuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sfănţuít, sfănţuíturi, s.n. (înv. şi fam.) 1. mituire. 2. stoarcere de bani, de bunuri etc.; escrocare.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
SFĂNŢUÍ vb. v. mitui, şperţui.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sf sfa sfan sfant sfantu

Cuvinte se termină cu literele: it uit tuit ntuit antuit