sfadă
[Sinonime]
SFÁDĂ, sfezi, s.f. (Pop.) Ceartă, gâlceavă. ♦ Conflict, neînţelegere, divergenţă; zâzanie. [Var.: svádă s.f.] – Din sl. svada.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SFÁDĂ sfezi f. 1) Schimb de vorbe răstite, adesea ofensatoare (între două sau mai multe persoane); ceartă. ♢ A se lua la ~ a începe a se certa. 2) Schimb de păreri contradictorii; controversă. [G.-D. sfezii] /<sl. suvada, svada
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
sfádă (-fézi), s.f. – Ceartă, dispută, neînţelegere, zîzanie. – Var. înv. svadă. Sl. svada (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 337; Conev 94). Nu se foloseşte în Munt. – Der. sfădi, vb. refl. (a se certa, a se dojeni, a se hărţui), din sl. sŭvaditi sę; sfădălie, s.f. (ceartă); sfădalnic (var. sfădicios, sfadnic, sfadăuş), adj. (certăreţ, gîlcevitor), ultima var. prin contaminare cu bătăuş.
(Dicţionarul etimologic român)
sfádă s. f., g.-d. art. sfézii; pl. sfezi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SFÁDĂ s. v. animozitate, ceartă, conflict, controversă, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, duşmănie, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînţelegere, ostilitate, pornire, ură, vorbă, vrajbă, vrăjmăşie, zarvă, zâzanie.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SFÁDĂ sfezi f. 1) Schimb de vorbe răstite, adesea ofensatoare (între două sau mai multe persoane); ceartă. ♢ A se lua la ~ a începe a se certa. 2) Schimb de păreri contradictorii; controversă. [G.-D. sfezii] /<sl. suvada, svada
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
sfádă s. f., g.-d. art. sfézii; pl. sfezi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SFÁDĂ s. v. animozitate, ceartă, conflict, controversă, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, duşmănie, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînţelegere, ostilitate, pornire, ură, vorbă, vrajbă, vrăjmăşie, zarvă, zâzanie.
(Dicţionar de sinonime)