sfredel dex - definiţie, sinonime, conjugare

sfredel

[Sinonime]
SFRÉDEL, sfredele, s.n. 1. Unealtă în formă de bară, prevăzută la un capăt cu muchii ascuţite sau cu tăişuri şi folosită pentru executarea găurilor; burghiu. 2. (Art.) Numele popular al unei constelaţii formate din trei stele. – Din bg. svredel.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SFRÉDEL ~e n. Unealtă de perforat prin rotaţie, constând dintr-o bară de oţel spiralată şi cu muchii ascuţite; burghiu. /<bulg. svredel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

sfrédel (-le), s.n. – 1. Burghiu. – 2. Spirală. – 3. Larvă de fluture (Cossus ligniperda). – Mr. sfreadine, megl. frădel, (s)fǫrdel(ă). Sl. svrŭdlŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 341; Conev 66), cf. bg. svredel, sb. svrdao, ceh. svide, pol. swider. – Der. sfredeleac, s.n. (Mold., burghiu); sfredeli, vb. (a găuri, a perfora cu sfredelul; a pătrunde, a intra; refl., a se răscoli, a se întoarce); sfredelitor, adj. (pătrunzător); sdrelitură, s.f. (găurire); sfredeluş, s.m. (pitulice, Troglodytes parvulus; larva răchitarului, Cossus ligniperda).
(Dicţionarul etimologic român)

sfrédelul-lémnului s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sfrédel s. n., pl. sfrédele
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sfrédelul-Rusáliilor s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SFREDELUL RUSÁLIILOR s. v. strat de rusalii, todorusale.
(Dicţionar de sinonime)

SFRÉDEL s. 1. burghiu. 2. (TEHN.) (pop.) spiţelnic. (Cu ~ul se fac găuri în căpăţâna roţii căruţei.) 3. (ENTOM.) sfredeluş. (~ul este omida fluturelui numit răchitar.) 4. (ASTRON.; art.) (reg.) spiţelnicul (art.), câinele-mic, iezii-caprei (pl.).
(Dicţionar de sinonime)

SFRÉDEL s. v. buclă, bulboacă, bulboană, cârlionţ, creţ, inel, ochi, ondulaţie, ondulă, spirală, val, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură, zuluf.
(Dicţionar de sinonime)

SFREDELUL-PĂMÂNTULUI s. v. burghiul.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sf sfr sfre sfred sfrede

Cuvinte se termină cu literele: el del edel redel fredel