sfănțuitor

SFĂNŢUITÓR, -OÁRE, sfănţuitori, -oare, s.m. şi f. (Fam.) Persoană care sfănţuieşte. [Pr.: -ţu-i-] – Sfănţui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

sfănţuitór s. m. (sil. -ţu-i-), pl. sfănţuitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: sf sfa sfan sfant sfantu

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor uitor tuitor