SILÍCĂ, silice, s.f. Material refractar compus mai ales din bioxid de siliciu; cărămidă refractară silicioasă. – Din silice.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SILÍ//CĂ ~ce f. Material refractar de natură silicioasă. /Din silice
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SILÍCĂ s.f. Material refractar format în special din bioxid de siliciu. [< silice].
(Dicţionar de neologisme)
SILÍCĂ s. f. material refractar silicios. (< silice)
(Marele dicţionar de neologisme)
silícă (material refractar, cărămidă) s. f., g.-d. art. silícei; (cărămizi) pl. silíce
(Dicţionar ortografic al limbii române)
şílica! interj. (reg.; repetat) cuvânt cu care se cheamă raţele; mani!, uti!.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
SILÍCĂ s. (CONSTR.) dinas. (~ este o cărămidă refractară silicioasă.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SILÍ//CĂ ~ce f. Material refractar de natură silicioasă. /Din silice
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
SILÍCĂ s. f. material refractar silicios. (< silice)
(Marele dicţionar de neologisme)
silícă (material refractar, cărămidă) s. f., g.-d. art. silícei; (cărămizi) pl. silíce
(Dicţionar ortografic al limbii române)
şílica! interj. (reg.; repetat) cuvânt cu care se cheamă raţele; mani!, uti!.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
SILÍCĂ s. (CONSTR.) dinas. (~ este o cărămidă refractară silicioasă.)
(Dicţionar de sinonime)