siluire dex - definiţie, sinonime, conjugare
SILUÍ, siluiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Astăzi rar) A uza de forţă faţă de cineva sau de ceva; a constrânge, a obliga, a sili (1); a violenta. 2. Spec. A necinsti, a viola o femeie, o fată. 3. Fig. A încălca, a nesocoti; a denatura, a falsifica. – Din sl. silovati „a provoca”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SILUÍRE, siluiri, s.f. Acţiunea de a silui şi rezultatul ei; constrângere, silnicie; spec. (înv.) violare (a unei femei, a unei fete). ♦ Fig. Denaturare, falsificare; folosire abuzivă, nerecomandabilă. – V. silui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SILUÍ ~ésc tranz. 1)(persoane) A determina prin forţă; a pune să facă contrar propriei voinţe; a constrânge. 2) (persoane de sex feminin) A supune actului sexual prin violenţă; a necinsti; a batjocori; a viola. 3) fig. (norme, legi etc.) A aplica într-un mod denaturat; a viola. /<sl. silovati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

siluí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. siluiésc, imperf. 3 sg. siluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. siluiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

siluíre s. f., g.-d. art. siluírii; pl. siluíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SILUÍ vb. a batjocori, a necinsti, a viola, (Transilv.) a căzni, (înv.) a ruşina, a sili, a spurca, (ţig.) a pângări. (A ~ o femeie.)
(Dicţionar de sinonime)

SILUÍ vb. v. altera, constrânge, contraface, deforma, denatura, escamota, face, falsifica, forţa, încălca, măslui, mistifica, nesocoti, obliga, răstălmăci, sili.
(Dicţionar de sinonime)

SILUÍRE s. batjocorire, necinstire, viol, violare, (înv.) silă, (fig.) pângărire. (~ unei femei.)
(Dicţionar de sinonime)

SILUÍRE s. v. alterare, constrângere, deformare, denaturare, escamotare, falsificare, forţare, mistificare, misti-ficaţie, obligare, răstălmăcire, silire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: si sil silu silui siluir

Cuvinte se termină cu literele: re ire uire luire iluire