simandră dex - definiţie, sinonime, conjugare

simandră

SIMÁNDRĂ, simandre, s.f. (Înv.) Un fel de toacă de metal sau de lemn atârnată la intrarea unei biserici, a unei mănăstiri, în clopotniţă etc., în care se loveşte cu un ciocan pentru a se anunţa începerea slujbei. – Din fr. simandre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

simándră s. f., g.-d. art. simándrei; pl. simándre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: si sim sima siman simand

Cuvinte se termină cu literele: ra dra ndra andra mandra