simplitate

SIMPLITÁTE s.f. 1. Însuşirea de a fi simplu; lipsă de formalitate, de complicaţii; p. ext. lipsă de artificialitate, de afectare, de prefăcătorie; simplicitate. ♦ Lipsă de podoabe inutile şi căutate, de rafinament artificial (într-o operă de artă). 2. Credulitate, naivitate. ♦ Însuşire a unei persoane de a se purta natural, liber, firesc; naturaleţe. – Simplu + suf. -itate.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SIMPLITÁTE f. 1) Caracter simplu. 2) Lipsă de artificialitate; originalitate. 3) Comportament simplu, lipsit de prefăcătorie. [G.-D. simplităţii] /simplu + suf. ~itate
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SIMPLITÁTE s.f. 1. Însuşirea de a fi simplu, necomplicat; simplicitate. ♦ Lipsă de artificialitate, de afectare, de rafinament sau de prefăcătorie; sinceritate, cinste. 2. Naivitate, credulitate; prostie. [< simplu + -itate].
(Dicţionar de neologisme)

SIMPLITÁTE s. f. 1. însuşirea de a fi simplu; simplicitate. ♢ lipsă de artificialitate, de afectare, de rafinament; sinceritate. 2. naivitate, credulitate. (< simplu + -itate)
(Marele dicţionar de neologisme)

simplitáte s. f., g.-d. art. simplităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SIMPLITÁTE s. 1. v. uşurinţă. 2. v. sobrietate. 3. simplicitate. (~ expresiei.) 4. v. naturaleţe. 5. v. modestie. 6. v. naivitate.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Simplitate ≠ complexitate, vanitate
(Dicţionar de antonime)