sinantere dex - definiţie, sinonime, conjugare
SINANTÉR, -Ă adj. (Bot.; despre androceu) La care staminele concresc prin anterele lor, formând un tub prin care trece stilul pistilului. // s.f. pl. sinantere (sg. sinanteră) Altă denumire pentru familia compozeelor. [< fr. synanthère(s), cf. gr. syn – împreună, anthos – floare].
(Dicţionar de neologisme)

SINANTÉRE s.f.pl. v. sinanter.
(Alte dicţionare)

sinantéră s. f., pl. sinantére
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sinantér adj. m., pl. sinantéri; f. sg. sinantéră, pl. sinantére
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: si sin sina sinan sinant

Cuvinte se termină cu literele: re ere tere ntere antere