sincretism dex - definiţie, sinonime, conjugare

sincretism

SINCRETÍSM, sincretisme, s.n. 1. Îmbinare de elemente eterogene aparţinând unor arte diferite (literatură, muzică, dans etc.), caracteristică folclorului şi mai ales fazelor primitive de dezvoltare a culturii, când diferitele arte nu erau încă diferenţiate. 2. (Fil.) Amestec de doctrine filozofice şi religii diferite şi contradictorii care au fost reunite în mod forţat (ignorându-se deosebirile dintre ele). – Din fr. syncrétisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SINCRETÍSM ~e n. 1) Caracter nediferenţiat specific pentru etapa incipientă de dezvoltare a unor fenomene. ~ul artei primitive. 2) filoz. Îmbinare forţată şi necritică a unor teorii şi doctrine eterogene. /<fr. syncrétisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SINCRETÍSM s.n. 1. Stare de nediferenţiere a elementelor unui fenomen, specifică fazelor primitive de dezvoltare. 2. Contopire a unor elemente de gândire, de viaţă socială, artistică etc. într-un complex în care încă nu-şi pot semnala specificul. ♦ (Fil.) Amestec de teorii diferite şi contradictorii. [< fr. syncretisme, cf. gr. synkretizein – a reuni].
(Dicţionar de neologisme)

SINCRETÍSM s. n. 1. stare de contopire şi nediferenţiere a unor elemente aparţinând domeniilor unor arte diferite (literatură, muzică, dans) specifică folclorului şi, în general, fazelor primitive de dezvoltare a culturii. ♢ coexistenţă organică a unor elemente eterogene aparţinând filozofiei, religiei, mitologiei, literaturii şi artei. (< fr. syncrétisme)
(Marele dicţionar de neologisme)

sincretísm s. n., (lingv.) pl. sincretísme
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: si sin sinc sincr sincre

Cuvinte se termină cu literele: sm ism tism etism retism