sincron

SINCRÓN, -Ă, sincroni, -e, adj. (Despre fapte, fenomene sau evenimente) Sincronic (1). ♦ (Despre sisteme fizice sau chimice) Care este sediul unor fenomene periodice cu evoluţie sincronică. ♢ Cameră sincronă = dispozitiv special folosit în cinematografie, în televiziune, pentru înregistrarea simultană a sunetului şi a imaginii. Maşină sincronă = maşină electrică de curent alternativ (monofazat sau trifazat) a cărei turaţie de regim este constantă şi proporţională cu frecvenţa tensiunii la borne. – Din fr. synchrone.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SINCRÓN ~ă (~i, ~e) 1) v. SINCRONIC. 2) (despre fapte, fenomene, evenimente, sisteme tehnice sau fizice) Care conţine un fenomen cu evoluţie simultană. /<fr. synchrone
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SINCRÓN, -Ă adj. Sincronic (1). [< fr. synchrone].
(Dicţionar de neologisme)

SINCRÓN, -Ă adj. 1. (şi adv.) sincronic (1). ♢ (despre sisteme fizice sau tehnice) care execută mai multe operaţii în acelaşi timp sau operaţii diferite cu aceeaşi frecvenţă. 2. (inform.; despre maşini, semnale sau informaţii) ale căror ritmuri sunt egale, multiple sau submultiple. (< fr. synchrone)
(Marele dicţionar de neologisme)

sincrón adj. m., pl. sincróni; f. sg. sincrónă, pl. sincróne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SINCRÓN adj. v. concomitent.
(Dicţionar de sinonime)