sinonimică dex - definiţie, sinonime, conjugare
SINONÍMIC, -Ă, sinonimici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Care ţine de sinonime (2) sau de sinonimie, privitor la sinonime sau la sinonimie. ♢ Derivaţie sinonimică = procedeu stilistic potrivit căruia două sau mai multe cuvinte din aceeaşi sferă semantică ajung să desemneze, în sens figurat, acelaşi lucru. „Dovleac” şi „tărtăcuţă” desemnează, prin derivaţie sinonimică, „cap”. 2. S.f. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sinonimelor (2) şi al sinonimiei. ♦ Totalitatea sinonimelor (2) unei limbi; sistemul de sinonimie al unei limbi. – Din fr. synonymique, (2) şi germ. Synonymik.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SINONÍMI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de sinonime; propriu sinonimelor. /<fr. synonymique, germ. Synonymik, synonymisch
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SINONÍMICĂ f. 1) Totalitate a sinonimelor dintr-o limbă. 2) Ramură a semasiologiei care se ocupă cu studiul sinonimelor. /<fr. synonymique, germ. Synonymik, Synonymisch
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SINONÍMIC, -Ă adj. Referitor la sinonimie. ♦ Derivaţie sinonimică = procedeu stilistic potrivit căruia două sau mai multe cuvinte cu sensuri apropiate ajungdesemneze în sens figurat acelaşi lucru. [Cf. fr. synonymique].
(Dicţionar de neologisme)

SINONÍMICĂ s.f. 1. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sinonimelor. 2. Totalitatea sinonimelor unei limbi. [Gen. -cii. / < germ. Synonymik].
(Dicţionar de neologisme)

SINONÍMIC, -Ă I. adj. referitor la sinonimie. o derivaţie ~ă = procedeu stilistic potrivit căruia două sau mai multe cuvinte cu sensuri apropiate ajung să desemneze acelaşi lucru. II. s. f. 1. ramură a lingvisticii care studiază sinonimele. 2. totalitatea sinonimelor unei limbi. (< fr. synonymique, /II/ germ. Synonymik)
(Marele dicţionar de neologisme)

sinonímic adj. m., pl. sinonímici; f. sg. sinonímică, pl. sinonímice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sinonímică s. f., g.-d. art. sinonímicii
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SINONÍMIC adj. (LINGV.) identic, sinonim. (Sen-suri ~.)
(Dicţionar de sinonime)

SINONÍMICĂ s. v. sinonimie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: si sin sino sinon sinoni

Cuvinte se termină cu literele: ca ica mica imica nimica