slujbă dex - definiţie, sinonime, conjugare

slujbă

[Sinonime]
SLÚJBĂ, slujbe, s.f. I. 1. Îndeletnicire de oarecare durată şi limitată la un orar de lucru, pe care cineva o are ca angajat la o întreprindere de stat sau particulară şi care este remunerată cu o anumită sumă de bani; serviciu, funcţie, post. ♢ Expr. A fi (sau a se pune) în slujba cuiva (sau a ceva) = a fi sau a se pune la dispoziţia cuiva; a servi interesele cuiva sau a susţine o anumită cauză. (Înv.) A-i fi cuiva de slujbă = a-i fi cuiva de folos. ♦ (Pop.) Stagiu militar. 2. (Rar) Misiune, sarcină, însărcinare. ♦ (Înv.) Serviciu făcut cuiva. II. Îndeplinire solemnă de către preot a ritualurilor prevăzute în canoanele bisericeşti pentru anumite ocazii şi sărbători; oficiere; serviciu religios, serviciu divin. – Din sl. služĩba.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SLÚJB//Ă ~e f. 1) Muncă permanentă a unui salariat; serviciu. 2) Muncă în folosul sau în interesul cuiva sau a ceva. ♢ A fi (sau a se pune) în ~a cuiva (sau a ceva) a sluji unei persoane sau unei cauze. 3) pop. Serviciu militar. 4) Serviciu religios. [G.-D. slujbei] /<sl. služiba
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

slújbă s. f., g.-d. art. slújbei; pl. slújbe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SLÚJBĂ s. 1. funcţie, post, serviciu, loc, plasament, (înv. şi reg.) posluşanie, (reg.) servit, (prin Mold.) breaslă, (înv.) cin, huzmet, mansup, (înv., în Transilv.) tistie, tisturie, (fig.) pâine. (Avea o ~ modestă.) 2. (BIS.) ceremonie, oficiu, serviciu. (~ divină.)
(Dicţionar de sinonime)

SLÚJBĂ s. v. bir, dare, impozit, însărcinare, misiune, sarcină, serviciu.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sl slu sluj slujb

Cuvinte se termină cu literele: ba jba ujba lujba