smălțuire

SMĂLŢUÍ, smălţuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi un obiect cu un strat de smalţ; a emaila. 2. Fig. A smălţa. [Var.: (înv.) smăltuí vb. IV] – Smalţ + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SMĂLŢUÍRE, smălţuiri, s.f. Acţiunea de a smălţui şi rezultatul ei; emailare. – V. smălţui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SMĂLTUÍ vb. IV v. smălţui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SMĂLŢU//Í ~iésc tranz. (obiecte de metal sau de ceramică) A acoperi cu smalţ (în scop protector sau/şi decorativ); a emaila. /smalţ + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

smălţuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. smălţuiésc, imperf. 3 sg. smălţuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. smălţuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

smălţuíre s. f., g.-d. art. smălţuírii; pl. smălţuíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SMĂLŢUÍ vb. v. emaila.
(Dicţionar de sinonime)

SMĂLŢUÍ vb. v. împestriţa, păta, smălţa.
(Dicţionar de sinonime)

SMĂLŢUÍRE s. v. emailare.
(Dicţionar de sinonime)