sociografie

SOCIOGRAFÍE s.f. 1. Observare, înregistrare şi descriere a societăţilor ca entităţi istorice concrete. 2. Curent care susţine că sociologia trebuie să se reducă la simpla descriere a faptelor, fără interpretarea lor teoretică. [Pr.: -ci-o-] – Din fr. sociographie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SOCIOGRAFÍE s.f. Observare, înregistrare şi descriere a societăţilor concrete în afara oricăror concluzii teoretice; sociologie empirică. [< germ. Soziographie, cf. lat. societas – societate, gr. graphein – a scrie].
(Dicţionar de neologisme)

SOCIOGRAFÍE s. f. 1. observare, înregistrare şi descriere a societăţilor ca formaţiuni istorice concrete. 2. curent empirist în sociologie, pe care o reduce la simpla descriere, în afara oricăror concluzii teoretice. 3. disciplină sociologică empiristă, descriptivă; ramură a sociologiei care studiază influenţa condiţiilor locale asupra formării tipurilor sociale. (< fr. sociographie)
(Marele dicţionar de neologisme)

sociografíe s. f. (sil. -ci-o-gra-), art. sociografía, g.-d. sociografíi, art. sociografíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)