sofistica dex - definiţie, sinonime, conjugare
SOFÍSTIC, -Ă, sofistici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. (Despre raţionamente, teorii etc.) Întemeiat pe sofisme; p.gener. (despre afirmaţii, argumente etc.) fals, eronat. 2. S.f. Denaturare (intenţionată) a unui silogism, a unui raţionament, a unei afirmaţii, adesea cu scopul de a înşela; argumentaţie falsă. – Din fr. sophistique, lat. sophisticus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SOFISTICÁ, sofistichez, vb. I. Tranz. 1. A folosi în mod conştient raţionamente false, care denaturează adevărul. 2. A da un caracter căutat, artificial, complicat sau preţios. – Din fr. sophistiquer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SOFÍSTI//C ~că (~ci, ~ce) Care con- stituie un sofism; de natura sofismului. Raţionament ~. /<ngr. sofistikós, lat. sophisticus, fr. sophistique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SOFÍSTICĂ f. 1) Artă a sofiştilor greci. 2) Modalitate de raţionare, bazată pe sofisme; argumentare falsă. /<ngr. sofistikós, lat. sophisticus, fr. sophistique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SOFISTI//CÁ ~chéz tranz. A da un caracter artificial; a complica (inutil) ceva. /<fr. sophistiquer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SOFÍSTIC, -Ă adj. (Despre judecăţi) Bazat pe un sofism; fals, eronat. [< fr. sophistique, gr. sophistikos].
(Dicţionar de neologisme)

SOFÍSTICĂ s.f. Folosirea în discuţie sau în demonstraţii a unor raţionamente greşite şi a sofismelor cu scopul de a denatura adevărul. [< fr. sophistique].
(Dicţionar de neologisme)

SOFISTICÁ vb. I. tr. 1. A face sofisme; a falsifica, a complica. 2. (Liv.) A arăta mult rafinament; a se purta nenatural. [Cf. fr. sophistiquer, it. sofisticare].
(Dicţionar de neologisme)

SOFÍSTIC, -Ă I. adj. (despre judecăţi) bazat pe un sofism; fals, eronat. II. s. f. 1. folosirea în discuţie sau în demonstraţii a unor raţionamente greşite şi a sofismelor, cu scopul de a denatura adevărul. 2. arta şi orientarea filozofică a sofiştilor. (< fr. sophistique, lat. sophisticus)
(Marele dicţionar de neologisme)

SOFISTICÁ vb. tr. 1. a face sofisme; a falsifica, a complica. 2. a arăta mult rafinament; a se purta nenatural. (< fr. sophistiquer)
(Marele dicţionar de neologisme)

sofístic adj. m., pl. sofístici; f. sg. sofístică, pl. sofístice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sofístică s. f., g.-d. art. sofísticii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sofisticá vb., ind. prez. 1 sg. sofistichéz, 3 sg. şi pl. sofisticheáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SOFÍSTIC adj. (înv.) sofisticesc. (Raţionament ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: so sof sofi sofis sofist

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica stica istica