solare

SOLÁR, -Ă, solari, -e, adj. Care aparţine Soarelui, emis de Soare, privitor la Soare; care este în raport cu Soarele. ♦ An solar = interval de timp în care se efectuează o revoluţie completă a Pământului în jurul Soarelui. – Din fr. solaire, lat. solaris.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SOLÁR ~ă (~i, ~e) Care ţine de Soare; propriu Soarelui. Energie ~ă. Sistem ~. ♢ An ~ interval de timp (365 de zile) cât durează perioada de revoluţie a Pământului în jurul Soarelui. /<fr. solaire, lat. solaris
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

solár (-ri), s.m. (Înv.) Sărar, vînzător de sare. Sl. solarĭ (Tiktin). – Der. solăriţă, s.f. (bir pe sare), sec. XVII, înv.; solăriţă, s.f. (Banat, solniţă).
(Dicţionarul etimologic român)

SOLÁR, -Ă adj. Referitor la Soare, al Soarelui. ♢ Sistem solar = ansamblul planetelor şi al sateliţilor lor care gravitează în jurul Soarelui. [Cf. fr. solaire, lat. solaris < sol – soare].
(Dicţionar de neologisme)

SOLÁR, -Ă adj. 1. referitor la Soare, care utilizează energia Soarelui. o sistem ~ = ansamblul planetelor şi al sateliţilor lor care gravitează în jurul Soarelui. 2. (fig.) surâzător, luminos, deschis; optimist. (< fr. solaire, lat. solaris)
(Marele dicţionar de neologisme)

solár adj. m., pl. solári; f. sg. soláră, pl. soláre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

solár, solári, s.m. (înv. şi reg.) negustor de sare.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

---

Sinonime:
CADRAN SOLÁR s. v. ceas solar.
(Dicţionar de sinonime)

MICROSCOP SOLÁR s. v. telescop.
(Dicţionar de sinonime)

SOLÁR adj. v. planetar.
(Dicţionar de sinonime)

SOLÁR adj. v. astral, sideral.
(Dicţionar de sinonime)