solvență dex - definiţie, sinonime, conjugare
SOLVÉNT1, solvenţi, s.m. Substanţă chimică (lichidă) care are proprietatea de a dizolva în masa ei alte substanţe; dizolvant. – Din engl. solvent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SOLVÉNT2, -Ă, solvenţi, -te, adj. 1. (Despre elevi, studenţi; adesea substantivat) Care plăteşte taxe de frecvenţă sau de internat, care nu este bursier. 2. Solvabil. – Din germ. Solvent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SOLVÉNŢĂ, solvenţe, s.f. Solvabilitate. – Din germ. Solvenz.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SOLVÉN//T1 ~ţi m. 1) Substanţă, mai ales lichidă, care are proprietatea de a dizolva alte substanţe; dizolvant. 2) Lichid în care un corp este dizolvat. /
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SOLVÉN//T2 ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. Elev care plăteşte taxe pentru studii sau pentru internat. /<germ. Solvent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SOLVÉNT s.m. Substanţă (lichidă) în care se pot dizolva alte substanţe; dizolvant. [< germ. Solvent, cf. fr. solvant].
(Dicţionar de neologisme)

SOLVÉNT, -Ă adj., s.m. şi f. (Elev, student) care plăteşte taxa de frecvenţă sau de internat (nefiind bursier). // adj. Solvabil. [< germ. Solvent, cf. it. solvente – care poate plăti].
(Dicţionar de neologisme)

SOLVÉNŢĂ s.f. Solvabilitate. [< germ. Solvenz].
(Dicţionar de neologisme)

SOLVÉNT1 s. m. substanţă pentru dizolvarea altor substanţe; dizolvant. (< engl. solvent)
(Marele dicţionar de neologisme)

SOLVÉNT2, -Ă I. adj., s. m. f. (elev, student) care plăteşte taxa de frecvenţă sau de internat. II. adj. solvabil. (< germ. Solvent)
(Marele dicţionar de neologisme)

SOLVÉNŢĂ s. f. solvabilitate. (< germ. Solvenz)
(Marele dicţionar de neologisme)

solvént adj. m., s. m., pl. solvénţi; f. sg. solvéntă, pl. solvénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

solvénţă s. f., g.-d. art. solvénţei; pl. solvénţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SOLVÉNT adj. v. solvabil.
(Dicţionar de sinonime)

SOLVÉNT s. (CHIM.) dizolvant.
(Dicţionar de sinonime)

SOLVÉNŢĂ s. v. bonitate, solvabilitate.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: so sol solv solve solven

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta venta lventa