solvire dex - definiţie, sinonime, conjugare
SOLVÍ, solv, vb. IV. Tranz. şi refl. A (se) dizolva. [Prez. ind. şi: solvésc] – Din lat. solvere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SOLVÍRE, solviri, s.f. Acţiunea de a (se) solvi şi rezultatul ei; dizolvare. – V. solvi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE SOLVÍ pers. 3 se sólvă intranz. A se dezagrega prin dispersarea moleculelor într-o substanţă lichidă; a se dizolva. /<lat. solvere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SOLVÍ vb. IV. tr., refl. A (se) dizolva. [P.i. solv. / < lat. solvere].
(Dicţionar de neologisme)

SOLVÍ vb. tr., refl. a (se) dizolva. (< lat. solvere)
(Marele dicţionar de neologisme)

solví vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. sólvă, imperf. 3 sg. solveá; conj. prez. 3 sg. şi pl. sólve
(Dicţionar ortografic al limbii române)

solvíre s. f., g.-d. art. solvírii; pl. solvíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SOLVÍ vb. v. dizolva.
(Dicţionar de sinonime)

SOLVÍRE s. v. dizolvare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: so sol solv solvi solvir

Cuvinte se termină cu literele: re ire vire lvire olvire