somnolență dex - definiţie, sinonime, conjugare
SOMNOLÉNT, -Ă, somnolenţi, -te, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Care este în stare de somnolenţă sau trădează somnolenţă; care dormitează (sau pare că dormitează); toropit, moleşit (de somn). – Din fr. somnolent, lat. somnolentus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SOMNOLÉNŢĂ s.f. Stare intermediară între somn şi veghe, în care diverse funcţii şi reacţii ale organismului sunt diminuate; moleşeală, toropeală, somnie, somnoroşie. – Din fr. somnolence, lat. somnolentia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SOMNOLÉN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) Care somnolează; aflat în stare de somnolenţă. 2) fig. Care manifestă lipsă de activitate; inactiv. /<fr. somnolent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SOMNOLÉNŢ//Ă ~e f. 1) Stare intermediară între somn şi veghe. 2) fig. Lipsă de activitate; inactivitate. /<fr. somnolence
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SOMNOLÉNT, -Ă adj. Care este în stare de somnolenţă; care moţăie, dormitează; moleşit de somn. [Cf. fr. somnolent, lat. somnolentus].
(Dicţionar de neologisme)

SOMNOLÉNŢĂ s.f. Stare între somn şi trezie; moleşeală; toropeală. [Cf. fr. somnolence, lat. somnolentia].
(Dicţionar de neologisme)

SOMNOLÉNT, -Ă adj. care este în stare de somnolenţă; referitor la somnolenţă. (< fr. somnolent, lat. somnolentus)
(Marele dicţionar de neologisme)

SOMNOLÉNŢĂ s. f. stare între somn şi trezie; moleşeală; toropeală. (< fr. somnolence, lat. somnolentia)
(Marele dicţionar de neologisme)

somnolént adj. m., pl. somnolénţi; f. sg. somnoléntă, pl. somnolénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

somnolénţă s. f., g.-d. art. somnolénţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SOMNOLÉNŢĂ s. v. aţipire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: so som somn somno somnol

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta lenta olenta