sonantă dex - definiţie, sinonime, conjugare

sonantă

SONÁNTĂ, sonante, s.f. Consoană a cărei emisiune nu comportă nici un zgomot şi care are unele caracteristici articulatorii şi funcţionale apropiate de vocale. ♢ (Adjectival) Consoană sonantă. – Din fr. sonnante.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SONÁNTĂ s.f. Consoană a cărei emisiune este asemănătoare cu a vocalelor şi care, în anumite limbi, poate fi centru de silabă. ♦ adj. Consoană sonantă. [< fr. sonnante].
(Dicţionar de neologisme)


Cuvinte care încep cu literele: so son sona sonan sonant

Cuvinte se termină cu literele: ta nta anta nanta onanta