sonicitate
SONICITÁTE s.f. Ramură a mecanicii care se ocupă cu transmiterea prin vibraţii şi prin unde elastice longitudinale a energiei sau a puterii mecanice în masa corpurilor lichide şi a corpurilor solide. – Sonic + suf. -itate.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SONICITÁTE s.f. Ramură a fizicii care se ocupă cu transmiterea energiei mecanice în fluide prin vibraţii elastice care se propagă în masa acestora. [Pl. -tăţi. / < sonic + -itate].
(Dicţionar de neologisme)
SONICITÁTE s. f. ramură a fizicii care studiază transmiterea energiei mecanice în fluide prin vibraţii elastice ce se propagă în masa acestora. (< sonic + -itate)
(Marele dicţionar de neologisme)
sonicitáte s. f., g.-d. art. sonicităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SONICITÁTE s.f. Ramură a fizicii care se ocupă cu transmiterea energiei mecanice în fluide prin vibraţii elastice care se propagă în masa acestora. [Pl. -tăţi. / < sonic + -itate].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
sonicitáte s. f., g.-d. art. sonicităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)