SONORIZÁ, sonorizéz, vb. I. Tranz. A face (să fie) sonor. ♦ Tranz. şi refl. (Despre consoane surde) A (se) transforma în consoană sonoră. ♦ A adăuga unei producţii cinematografice sau de televiziune partea sonoră. – Din fr. sonoriser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SONORIZÁRE, sonorizări, s.f. Acţiunea de a (se) sonoriza şi rezultatul ei; spec. partea sonoră a unui film. – V. sonoriza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A SONORIZ//Á ~éz tranz A face să fie sonor; a imprima caracter sonor. /<fr. sonoriser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SONORIZÁ vb. I. tr. A face (să fie) sonor. ♦ A face sonor un film mut. ♦ Tr., refl. (Fon.; despre o consoană surdă) A (se) transforma în sonora corespunzătoare. [< fr. sonoriser].
(Dicţionar de neologisme)
SONORIZÁRE s.f. Acţiunea de a (se) sonoriza şi rezultatul ei; (spec.) partea sonoră a unui film. [< sonoriza].
(Dicţionar de neologisme)
SONORIZÁ vb. I. tr. a face (să fie) sonor. ♢ a face sonor un film mut. II. tr., refl. (fon.; despre o consoană surdă) a (se) transforma în sonora corespunzătoare. (< fr. sonoriser)
(Marele dicţionar de neologisme)
sonorizá vb., ind. prez. 1 sg. sonorizéz, 3 sg. şi pl. sonorizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
sonorizáre s. f., g.-d. art. sonorizării; pl. sonorizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SONORIZÁRE, sonorizări, s.f. Acţiunea de a (se) sonoriza şi rezultatul ei; spec. partea sonoră a unui film. – V. sonoriza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SONORIZÁ vb. I. tr. A face (să fie) sonor. ♦ A face sonor un film mut. ♦ Tr., refl. (Fon.; despre o consoană surdă) A (se) transforma în sonora corespunzătoare. [< fr. sonoriser].
(Dicţionar de neologisme)
SONORIZÁRE s.f. Acţiunea de a (se) sonoriza şi rezultatul ei; (spec.) partea sonoră a unui film. [< sonoriza].
(Dicţionar de neologisme)
SONORIZÁ vb. I. tr. a face (să fie) sonor. ♢ a face sonor un film mut. II. tr., refl. (fon.; despre o consoană surdă) a (se) transforma în sonora corespunzătoare. (< fr. sonoriser)
(Marele dicţionar de neologisme)
sonorizá vb., ind. prez. 1 sg. sonorizéz, 3 sg. şi pl. sonorizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
sonorizáre s. f., g.-d. art. sonorizării; pl. sonorizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)