sorcovit dex - definiţie, sinonime, conjugare
SORCOVÍ, sorcovésc, vb. IV. Tranz. A colinda, a ura cu sorcova. ♦ Fig. A bate, a lovi. – Din bg. survakam.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SORCOVÍT s.n. Sorcoveală. – V. sorcovi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SORCOV//Í ~ésc tranz. 1) A ura cu sorcova. 2) fig. A lovi cu o vărguţă. /<bulg. survakam
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

sorcoví (-vésc, -ít), vb. – Obicei folcloric de Anul Nou, care constă în a ura noroc atingînd oamenii cu sorcova. Bg. survakum (Conev 170; Candrea; Scriban), de la survaki „Anul Nou”. – Der. sorcovă, s.f. (rămurică împodobită cu flori de hîrtie; femeie împopoţonată), postverbal (după Cihac, II, 354, din sl. sroka „punct”, aluzie la aspectul său mîzgălit; după Tiktin, în relaţie cu noroc); sorcoveală, s.f. (obicei folcloric de Anul Nou).
(Dicţionarul etimologic român)

sorcoví vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. sorcovésc, imperf. 3 sg. sorcoveá; conj. prez. 3 sg. şi pl. sorcoveáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sorcovít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SORCOVÍ vb. (reg.) a sorcovăi. (A ~ pe cineva de Anul Nou.)
(Dicţionar de sinonime)

SORCOVÍT s. v. sorcovire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: so sor sorc sorco sorcov

Cuvinte se termină cu literele: it vit ovit covit rcovit