spahiu

SPAHÍU¹, spahii, s.m. Soldat dintr-un corp de cavalerie otomană recrutat din rândurile aristocraţiei militare. – Din tc. sipahi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SPAHÍU², spahii, s.m. Militar din vechea cavalerie indigenă a coloniilor franceze din nordul Africii. – Din fr. spahi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

spahíu (-íi), s.m. – Cavaler turc. Tc. (per.) sipahi (Şeineanu, II, 326), cf. ngr. σπάής, bg., sb. spahija, fr. spahi, cipaye.
(Dicţionarul etimologic român)

spahíu (soldat otoman, militar din coloniile franceze din Africa) s. m., art. spahíul; pl. spahíi, art. spahíii (sil. -hi-ii)
(Dicţionar ortografic al limbii române)