spinuță

SPINÚŢĂ, spinuţe, s.f. Plantă erbacee cu flori de culoare albastru-închis, rar albe, dispuse în capitule globuloase; bănică (Phyteuma orbiculare). – Spin¹ + suf. -uţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

spinúţă s. f., g.-d. art. spinúţei; pl. spinúţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SPINÚŢĂ s. (BOT.; Phyteuma orbiculare) bănică.
(Dicţionar de sinonime)

SPINÚŢĂ s. v. cărbune.
(Dicţionar de sinonime)