SPIRÉA s.f. Arbust din familia rozaceelor, înalt până la 2 metri, cu ramurile arcuite şi flori albe dispuse pe toată lungimea ramurilor, cultivat ca plantă ornamentală (Spiraea vanhouttei). – Din fr. spirée, lat. spiraea.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
spírea s.m. – (Arg.) Carte de joc de trei puncte. Origine necunoscută. Spirea ester nume propriu de persoană, dar nu se vede legătura.
(Dicţionarul etimologic român)
SPIRÉA s. f. arbust din familia rozaceelor, cu frunze ovale şi flori albe, dispuse în inflorescenţe globuloase. (< fr. spirée, lat. spiraea)
(Marele dicţionar de neologisme)
spiréa s. f., pl. spirée
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SPIRÉA s. v. floarea-miresei.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
spírea s.m. – (Arg.) Carte de joc de trei puncte. Origine necunoscută. Spirea ester nume propriu de persoană, dar nu se vede legătura.
(Dicţionarul etimologic român)
(Marele dicţionar de neologisme)
spiréa s. f., pl. spirée
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
SPIRÉA s. v. floarea-miresei.
(Dicţionar de sinonime)