spirele
[Sinonime]
SPÍRĂ, spire, s.f. 1. Porţiune dintr-o spirală care corespunde unghiului de 360
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SPÍR//Ă ~e f. 1) Fiecare din rotirile unei spirale sau ale unui obiect în formă de spirală. 2) Segment de bobină care alcătuieşte o curbă aproape închisă. /<fr. spire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SPÍRĂ s.f. 1. Arc al unei elice cuprins între două puncte succesive de intersecţie a acesteia cu aceeaşi generatoare a cilindrului elicei. ♦ Fiecare dintre rotirile pe care le prezintă o curbă, un obiect sau o serie de obiecte dispuse în spirală sau în elice. 2. Porţiune de bobină care formează o curbă aproape închisă. [< fr. spire, it., lat. spira, gr. speira].
(Dicţionar de neologisme)
SPÍRĂ1 s. f. 1. arc al unei elice între două puncte succesive de intersecţie a acesteia cu aceeaşi generatoare a cilindrului elicei. ♢ fiecare dintre rotirile pe care le prezintă o curbă, un obiect dispuse în spirală sau în elice. 2. buclă aproape închisă dintr-o înfăşurare electrică. (< fr. spire, lat. spira)
(Marele dicţionar de neologisme)
-SPÍRĂ2 elem. spiri-.
(Marele dicţionar de neologisme)
spíră s. f., g.-d. art. spírei; pl. spíre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
spíră, spíre, s.f. (înv.) ceată.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
SPÍRĂ s. 1. răsucitură, spirală. (~ unui arc.) 2. buclă. (~ unui cablu.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SPÍR//Ă ~e f. 1) Fiecare din rotirile unei spirale sau ale unui obiect în formă de spirală. 2) Segment de bobină care alcătuieşte o curbă aproape închisă. /<fr. spire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
SPÍRĂ1 s. f. 1. arc al unei elice între două puncte succesive de intersecţie a acesteia cu aceeaşi generatoare a cilindrului elicei. ♢ fiecare dintre rotirile pe care le prezintă o curbă, un obiect dispuse în spirală sau în elice. 2. buclă aproape închisă dintr-o înfăşurare electrică. (< fr. spire, lat. spira)
(Marele dicţionar de neologisme)
-SPÍRĂ2 elem. spiri-.
(Marele dicţionar de neologisme)
spíră s. f., g.-d. art. spírei; pl. spíre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
spíră, spíre, s.f. (înv.) ceată.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
SPÍRĂ s. 1. răsucitură, spirală. (~ unui arc.) 2. buclă. (~ unui cablu.)
(Dicţionar de sinonime)