spiritism
SPIRITÍSM s.n. Doctrină şi practică bazate pe credinţa posibilităţii de comunicare cu spiritele celor morţi (prin mijlocirea unui mediu). – Din fr. spiritisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SPIRITÍSM n. 1) Concepţie potrivit căreia spiritele celor morţi ar supravieţui, iar cei vii au posibilitatea de a comunica cu ele prin anumite procedee oculte. 2) Practică ocultă bazată pe această concepţie. /<fr. spiritisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
SPIRITÍSM s.n. Concepţie şi practică mistică potrivit căreia s-ar putea comunica cu „spiritele” morţilor. [Cf. fr. spiritisme, it. spiritismo].
(Dicţionar de neologisme)
SPIRITÍSM s. n. concepţie şi practică mistică potrivit căreia s-ar putea comunica cu spiritele morţilor. (< fr. spiritisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
spiritísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
SPIRITÍSM n. 1) Concepţie potrivit căreia spiritele celor morţi ar supravieţui, iar cei vii au posibilitatea de a comunica cu ele prin anumite procedee oculte. 2) Practică ocultă bazată pe această concepţie. /<fr. spiritisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
SPIRITÍSM s. n. concepţie şi practică mistică potrivit căreia s-ar putea comunica cu spiritele morţilor. (< fr. spiritisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
spiritísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)