stâlpar

STÂLPÁR, stâlpari, s.m. Veche monedă de argint, pe care erau reprezentate două coloane; direclie. – Stâlp + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

stâlpár s. m., pl. stâlpári
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
STÂLPÁR s. v. direclie.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: st sta stal stalp stalpa

Cuvinte se termină cu literele: ar par lpar alpar talpar