stângăcea dex - definiţie, sinonime, conjugare
STÂNGÁCI, -CE, stângaci, -ce, adj. 1. (Despre oameni; adesea substantivat) Care lucrează, scrie etc. mai bine cu mâna stângă decât cu cea dreaptă. 2. Fig. Lipsit de îndemânare, de abilitate; lipsit de siguranţă, de supleţe în mişcări, în exprimare, în gândire. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care arată, trădează stângăcie. – Stâng + suf. -aci.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STÂNGÁC//I ~e (~i) 1) şi substantival Care se serveşte, de obicei, de mâna stângă. 2) şi adverbial Care este lipsit de îndemânare în ceea ce face; neîndemânatic. 3) Care denotă stângăcie. /stâng + suf. ~aci
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

stângáci adj. m., pl. stângáci; f. sg. şi pl. stângáce
(Dicţionar ortografic al limbii române)

stângăceá, stângăcéle, s.f. (reg.; de obicei art.) numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
STÂNGÁCI adj. neajutorat, neîndemânatic, nepriceput, (livr.) inabil, (rar) neajutat, (reg.) natantol. (E tare ~, bietul băiat!)
(Dicţionar de sinonime)

STÂNGÁCI adj. v. necorespunzător, neizbutit, nerealizat, nereuşit, nesatisfăcător, prost, slab.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Stângaci ≠ abil, dibaci, iscusit, priceput
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: st sta stan stang stanga

Cuvinte se termină cu literele: ea cea acea gacea ngacea