stânjinire dex - definiţie, sinonime, conjugare
STÂNJINÍ vb. IV v. stânjeni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STÂNJINÍRE s.f. v. stânjenire.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

stânjiní, stânjinésc, vb. IV (înv.) 1. a măsura cu stânjenul. 2. a-şi întinde mâna (ca să lovească).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

stânjiníre, stânjiníri, s.f. (înv.) 1. măsurare cu stânjenul. 2. întindere a mâinii (pentru a lovi).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: st sta stan stanj stanji

Cuvinte se termină cu literele: re ire nire inire jinire