stârcire dex - definiţie, sinonime, conjugare
STÂRCÍ, stârcésc, vb. IV. (Pop.) 1. Refl. A se strânge, a se ghemui (de frig). 2. Intranz. A amorţi, a înţepeni stând, aşteptând undeva. 3. Tranz. A strivi un fruct. ♢ Refl. Mărul s-a stârcit. – Din stârc.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A STÂRC//Í ~ésc intranz. (despre fiinţe) A sta fără rost sau aşteptând ceva. ~ la poartă. /Din stârc
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE STÂRC//Í mă ~ésc intranz. (despre fiinţe) A se strânge ghem (din cauza frigului); a se zgârci; a se zgribuli. /Din stârc
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

stârcí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. stârcésc, imperf. 3 sg. stârceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. stârceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

stârcíre, stârcíri, s.f. (înv.) 1. ghemuire. 2. amorţire.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
STÂRCÍ vb. v. chirci, contracta, ghemui, închirci, strânge, zgârci.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: st sta star starc starci

Cuvinte se termină cu literele: re ire cire rcire arcire