stăura dex - definiţie, sinonime, conjugare

stăura

STĂURÁ, stắur, vb. I. Tranz. (Trans.) A (se) zgâi (1). (în loc de zgăura)
(Dicţionarul etimologic român)

stăurá (-r, át), vb. (Trans.) A privi cu teamă sau cu mirare, a se minuna. Origine necunoscută. Ar putea fi cuvînt identic cu a astăura, vb. (Banat, a pîndi, a urmări), pe care DAR îl derivă de la staur „grajd”, presupunînd că înseamnă „a urmări din grajd”, ipoteză greu de admis. Poate în loc de sgăurasgău, cf. sgîi.
(Dicţionarul etimologic român)

stăurá, stáur, vb. I 1. (înv.) a holba ochii (de mirare, de spaimă). 2. (reg.) a pofti.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: st sta stau staur

Cuvinte se termină cu literele: ra ura aura taura