stație dex - definiţie, sinonime, conjugare
STÁŢIE, staţii, s.f. 1. 1. Punct de oprire (anume amenajat) pe traseul unor vehicule publice, destinat pentru urcarea şi coborârea călătorilor, a mărfurilor etc. ♦ Staţie interplanetară = staţie-releu ipotetică pentru zborurile cosmice, pe care navele cosmice ar putea ateriza, în drumul către alte planete, păstrându-şi viteza. 2. Loc (în oraş) unde staţionează unele vehicule publice (taxiuri, autobuze etc.) pentru a aştepta călătorii. 3. (Înv.) Popas, oprire. ♦ (Reg.; în ritualul Bisericii ortodoxe) Popas făcut în drum spre cimitir, pentru a se citi prohodul. II. 1. (Mai ales în forma staţiune) Ansamblu de clădiri şi de instalaţii care servesc la îndeplinirea unor observaţii, operaţii, cercetări etc. ♦ Aşezare, centru special amenajat pentru cercetări experimentale sau pentru diverse operaţii tehnice. ♦ Staţie cosmică (sau spaţială) = vehicul cosmic ori satelit artificial plasat pe o orbită în jurul Pământului, folosit de obicei pentru cercetări. 2. (În forma staţiune) Localitate în care se găsesc condiţii climaterice, ape minerale etc. prielnice sănătăţii. III. (În forma staţiune) Poziţie caracteristică a corpului (la om şi la animale). Omul are o staţiune bipedă şi verticală. [Var.: staţiúne s.f.] – Din fr. station, lat. statio, -onis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STÁŢI//E ~i f. 1) Punct de staţionare a vehiculelor special amenajat pe o cale de comunicaţie, destinat urcării şi coborârii călătorilor sau încărcării şi descărcării mărfurilor. 2) Loc special amenajat în oraşe, unde staţionează transportul în comun pentru urcarea şi coborârea pasagerilor. 3) Centru înzestrat cu un ansamblu de instalaţii, având diferite scopuri. ~ telefonică. ~ meteorologică. [G.-D. staţiei; Sil. -ţi-e] /<lat. statio, ~onis, fr. station, germ. Station, rus. stanţija
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

STÁŢIE s.f. 1. Oprire, popas. ♦ Loc, punct unde se opresc sau staţionează vehiculele publice (trăsuri, maşini etc.) pentru a aştepta călătorii. ♦ Loc unde se opresc trenurile, tramvaiele, autobuzele pentru îmbarcarea şi debarcarea călătorilor. 2. Aşezământ, instituţie pentru efectuarea unor cercetări ştiinţifice, bazate mai ales pe observarea anumitor fenomene. 3. Poziţie, loc. ♦ Loc de unde se fac emisiuni radiofonice etc. ♦ Staţie electrică = ansamblu de instalaţii electrice care serveşte la colectarea energiei electrice de la surse, la transformarea şi distribuţia ei; (astr.) staţia planetelor = poziţie pe traiectoria aparentă a planetelor pe cer când acestea par nemişcate pentru un timp. [Gen. -iei. / cf. fr. station, it. stazione, lat. statio].
(Dicţionar de neologisme)

STÁŢIE s. f. 1. oprire, popas. ♢ punct de oprire, staţionare a vehiculelor de transport public pentru îmbarcarea şi debarcarea călătorilor, încărcarea sau descărcarea mărfurilor etc. 2. aşezământ, instituţie pentru efectuarea unor cercetări ştiinţifice, bazate pe observarea anumitor fenomene. ♢ punct geodezic din care se fac observaţii. 3. poziţie, loc. o ~ de benzină = punct de aprovizionare cu combustibil, ulei şi apă a autovehiculelor. ♢ loc de unde se fac emisiuni radiofonice, de televiziune etc. o ~ electrică = ansamblu de instalaţii electrice la colectarea energiei electrice de la surse, la transformarea şi distribuţia ei. 4. ă planetelor = poziţie pe traiectoria aparentă a planetelor pe cer când acestea par nemişcate pentru un timp. o ~ spaţială (sau cosmică) = satelit artificial sau vehicul cosmic plasat pe o orbită în jurul Pământului, servind ca laborator sau observator extraatmosferic ori ca rampă de lansare spre alte planete. (< it. station, lat. statio)
(Marele dicţionar de neologisme)

stáţie (a unui vehicul) s. f. (sil. -ţi-e), art. stáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. stáţiei; pl. stáţii, art. stáţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

státie, státii, s.f. (înv.) articol al unui contract, al unui tratat.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
STÁŢIE s. 1. oprire. (~ de autobuze.) 2. v. gară. (Mă dau jos din tren la ~ următoare.) 3. (ASTRON.) staţie cosmică v. staţie spaţială; staţie spaţială = staţie cosmică.
(Dicţionar de sinonime)

STÁŢIE s. v. haltă, oprire, popas.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: st sta stat stati

Cuvinte se termină cu literele: ie tie atie tatie