statistică dex - definiţie, sinonime, conjugare
STATÍSTIC, -Ă, statistici, -ce, s.f., adj. I. S.f. 1. Evidenţă numerică, situaţie cifrică referitoare la diverse fenomene (izolate sau generale); numărătoare. 2. Culegere, prelucrare şi valorificare a unor date legate de fenomene generale. 3. Ştiinţă care culege, sintetizează, descrie şi interpretează date referitoare la fenomene generale. ♦ Statistică matematică = ramură a matematicii care elaborează noţiunile şi metodele folosite în statistică (I) 4. Teorie fizică ce urmăreşte şi descrie comportarea unui sistem format din numeroase particule. II. Adj. Care aparţine statisticii (I), privitor la statistică, bazat pe statistică. – Din fr. statistique, germ. Statistik, statistisch.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STATÍSTI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de statistică; propriu statisticii. Metodă ~că. Date ~ce. /<fr. statistique, germ. Statistik
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

STATÍSTI//CĂ ~ci f. 1) Ştiinţă care se ocupă cu studiul laturii cantitative a realităţilor înconjurătoare (din societate, natură etc.). ~ social-economică. 2) Evidenţă numerică. ~ca natalităţii. [G.-D. statisticii] /<germ. Statistik, statistisch, fr. statistique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

STATÍSTIC adj. Referitor la statistică. [Cf. fr. statistique, it. statistico].
(Dicţionar de neologisme)

STATÍSTICĂ s.f. 1. Ştiinţă care, folosind calculul probabilităţilor, studiază fenomenele de masă din punct de vedere cantitativ. 2. Statistică matematică = ramură a matematicii care elaborează noţiunile şi metodele specifice studiului statistic al colectivităţilor. 3. Numărătoare, socoteală, recensământ. 4. Evidenţă numerică a unor fenomene izolate sau de masă. [Gen. -cii. / cf. fr. statistique, it. statistica].
(Dicţionar de neologisme)

STATÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la statistică. II. s. f. 1. ramură a matematicilor aplicate ale cărei principii decurg din teoria probabilităţilor şi care se ocupă cu gruparea metodică şi cu studiul seriilor de fapte sau date numerice. 2. ansamblu de date numerice referitoare la o categorie de fapte. ♢ reprezentare grafică a situaţiei reale sau probabile a unui ansamblu de elemente. 3. numărătoare, socoteală, recensământ. 4. (fiz.) teorie care descrie comportarea de ansamblu a unui sistem din numeroase particule. (< fr. statistique, germ. statistisch, /II/ Statistik)
(Marele dicţionar de neologisme)

statístic adj. m., pl. statístici; f. sg. statístică, pl. statístice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

statístică s. f., g.-d. art. statísticii; (evidenţe numerice) pl. statístici
(Dicţionar ortografic al limbii române)

statístic s.m. (înv.) om de stat.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
STATÍSTIC s. v. statistician.
(Dicţionar de sinonime)

STATÍSTICĂ s. 1. (FIZ.) statistică clasică v. statistică Maxwell-Boltzmann; statistică Maxwell-Boltzmann = statistică clasică. 2. (MED.) statistică vitală v. biostatistică.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: st sta stat stati statis

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica stica istica