stereoacustică dex - definiţie, sinonime, conjugare

stereoacustică

STEREOACÚSTICĂ s.f. Ramură a acusticii care se cupă cu determinarea direcţiilor din care vin sunetele. [Pr.: -re-o-a-] – Din fr. stéréo-acoustique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STEREOACÚSTICĂ f. Ramură a acusticii care se ocupă cu studiul sunetelor sub aspectul determinării direcţiei din care pornesc acestea. /<fr. stéréoacustique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

STEREOACÚSTICĂ s.f. Ramură a acusticii care se ocupă cu determinarea direcţiilor din care vin sunetele. [Pron. -re-o-a-, gen. -cii. / cf. fr. stéréoacoustique].
(Dicţionar de neologisme)

STEREOACÚSTICĂ s. f. ramură a acusticii care se ocupă cu determinarea direcţiilor din care vin sunetele. (< fr. stéréoacustique)
(Marele dicţionar de neologisme)

stereoacústică s. f. (sil. -re-o-a-), g.-d. art. stereoacústicii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: st ste ster stere stereo

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica stica ustica