stereofonie dex - definiţie, sinonime, conjugare

stereofonie

STEREOFONÍE s.f. Procedeu de reproducere a sunetelor (înregistrate) caracterizat printr-o reconstituire a repartiţiei spaţiale a surselor sonore care dă ascultătorului senzaţia că se află chiar în apropierea sursei; stereo. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréophonie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STEREOFONÍE f. Procedeu de înregistrare şi de redare a sunetelor care dă ascultătorului senzaţia că se află lângă sursele sonore sau chiar în mijlocul lor. [G.-D. stereofoniei] /<fr. stéréophonie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

STEREOFONÍE s.f. Procedeu de înregistrare şi redare a sunetului, care permite reconstituirea spaţială a sursei sonore în timpul audiţiei. [Gen. -iei. / < fr. stéréophonie].
(Dicţionar de neologisme)

STEREOFONÍE s. f. tehnică de înregistrare şi redare a sunetului, care dă ascultătorului senzaţia de spaţialitate a surselor sonore. (< fr. stéréophonie)
(Marele dicţionar de neologisme)

stereofoníe s. f. (sil. -re-o-) → fonie
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: st ste ster stere stereo

Cuvinte se termină cu literele: ie nie onie fonie ofonie